Login
Password
Sources on this Page

> Headlines by Category

 Home / Regional / Europe / Eastern Europe / Romania

You are using the plain HTML view, switch to advanced view for a more complete experience.

Europe and Central Asia Region Sees Stronger Growth, Amidst Rise in Migration
Warsaw, October 19, 2017 – Economic growth for the Europe and Central Asia region will reach 2.2% in 2017, according to the World Bank’s latest Regional Economic Update, Migration and Mobility in Europe and Central Asia. This represents the strongest growth in the region since 2011, and is 0.3 percentage points above the Bank’s previous forecast in May 2017. Growth in Europe and Central Asia comes on the back of stronger industrial production and more exports in recent months, lifting most countries in the region out of recession. Unemployment rates have dipped below pre-financial crisis levels in several countries, while labor participation rates have simultaneously risen above their 2008 levels. Despite these important gains, however, the region still faces challenges that are testing political and economic cohesion. According to the report, new technologies are impacting the distribution of income and wealth, with many workers struggling to adjust to the new skills demand of the digital economy. In addition, the number of full-time, permanent jobs as a share of total employment has declined, as flexible contracts become the dominant employment arrangement for younger workers. This rise in the share of flexible contracts is increasing the efficiency of firms and individuals, but also creating new forms of inequality and insecurity. “Growth is returning to the region, which is certainly good news,” says Hans Timmer, World Bank Chief Economist for Europe and Central Asia. “At the same time, however, new technologies that provide new growth opportunities are bringing about more flexible labor contracts and more uncertainty. This has increased anxiety among people. And recent concerns over the influx of refugees can be seen as a manifestation of that heightened anxiety.” The Europe and Central Asia region has experienced a sharp increase in the numbers of refugees and asylum seekers in recent years, from 3.7 million in 2014 to 6.4 million in 2016. This large influx has created new challenges and heightened public concern over migration. The report finds, however, that refugees and asylum seekers account for only a small share of total migrants in countries across the region – with the exception of Turkey, which was host to 3.1 million refugees in 2016. Migration has played an important role in meeting demands for labor, supporting trade, and encouraging foreign direct investment in countries across Europe and Central Asia, says the report. Migration also promotes the transfer of knowledge between host countries and countries of origin – increasing exposure to flows of information that can create economic benefits. The report recommends that countries in the region pursue policies that ensure the successful integration of migrants into society, in order to fully exploit the benefits of migration. But policies should not focus on migration challenges in isolation. Rather, reforms should help both migrants and non-migrants alike cope with rapid technological development and increased flexibility in labor markets, thereby reducing insecurity and sharing the benefits of economic growth more broadly across society.
Световната банка предупреждава за „криза на познанията“ в световните образователни системи
Световния доклад за развитието за 2018 г. призовава за по-голямо измерване на резулатите и действия, съобразно доказателствата ВАШИНГТОН, 26 септември, 2017г. – Милиони малки ученици в страните с ниски и средни доходи са застрашени да пропуснат възможности за развитие и да получават ниски заплати в по-късен етап от живота си, защото техните основни и средни училища не успяват да ги подготвят как да успеят в живота. Нов доклад на Световната банка предупреждава за „криза на познанията“ в глобалното образование и посочва, че ходенето на училище без да се придобият знания е не само пропусната възможност за развитие, но и голяма несправедливост спрямо децата и подрастващите в световен мащаб. Според Световния доклад за развитието за 2018 “Познания, за да се сбъдне обещанието на образованието“, без придобиване на познания, образователните системи ще се провалят в задачата си да премахнат крайната бедност и да създадат споделени възможности и просперитет за всички. Дори и след няколко години, прекарани в училище, милиони деца все още не умеят да четат, пишат или смятат. Тази образователна криза разширява социалните неравенства, вместо да ги стеснява. Малките ученици, които са в неравностойно положение поради бедност, конфликти, пол или увреждания достигат пълнолетие дори без най-основни житейски умения. “Тази криза в образованието е както морална, така и икономическа.“, каза президентът на Световната банка Джим Йонг Ким. “Когато е предоставено подобаващо, образованието обещава на младите хора заетост, по-добри доходи, добро здраве и живот извън бедността. В различните общности, образованието стимулира иновациите, укрепва институциите и насърчава социалното сближаване. Но тези ползи зависят от придобиването на знания, а образованието без придобиване на знания е пропиляна възможност. Нещо повече, това е голяма несправедливост: децата, които най-много страдат в обществото, са именно тези, които най-много се нуждаят от добро образование, за да успеят в живота.” Докладът препоръчва конкретни политики, които да помогнат на развиващите се страни да се справят с тази тежка криза на познанията. Препоръките са за по-задълбочено оценяване на резултатите от образователния процес, както и решенията в сферата на образованието да бъдат съобразно доказателствата за това какво работи и какво не. Предлага се и обществена мобилизация с искане за образователни промени, водещи до „познания за всички“. Според доклада, когато ученици от трети клас в Кения, Танзания и Уганда са били помолени наскоро да прочетат изречение като „Името на кучето е Кученце“ на английски или на суахили, три четвърти от децата не са се справили. В селските райони на Индия почти три четвърти от учениците в трети клас не са могли да решат задача с изваждане на дуцифрени числа като „46 – 17“, а в пети клас, половината все още не се справяли със същата задача. Въпреки че уменията на 15-годишните в Бразилия са се подобрили, при текущия им темп на усъвършенстване, те няма да достигнат средните резултати по математика в богатите страни в следващите 75 години. За постигнат резулатите в четенето, това би отнело 263 години. Тази статистика не включва 260 милиона деца, които поради причини свързани с конфликти, дискриминация, увреждане или други пречки, не са записани в начално или средно училище. Макар че не всички развиващи се страни страдат от такива изключителни пропуски в образованието, много от тях не достигат нивата, към които се стремят. Водещите международни оценки на езиковата и математическа грамотност показват, че средният ученик в бедните страни се справя по-слабо от 95 процента от учениците в страните с високи доходи, което означава, че на такъв ученик би било отделено допълнително внимание в тези страни. Много ученици с високо представяне в страни със средни доходи – млади мъже и жени, които са в най-горната четвърт по постижения в тяхната група, биха се класирали в най-долната четвърт в по-богатите страни. Докладът, изготвен от екип, ръководен от водещите икономисти на Световната банка, Деон Филмър и Хелси Роджърс, разкрива какво предизвиква тези недостатъци при обучението - не само начините, по които преподаването и обучението западат в твърде много училища, но и по-дълбоките причини – политиките, които са в основата за продължаването на тези проблеми. Възможен е значителен напредък. В доклада се отбелязва, че когато страните и техните лидери гледат на образованието като "познание за всички" и го превърнат в национален приоритет, образователните стандарти могат да се подобрят драстично. Например, от страна, разкъсвана от войни и с много ниска степен на грамотност през 50-те години, Южна Корея постига универсален прием и обхват на децата в училище до 1995 г. и създава висококачествено образование чрез средните си училища, така че нейните ученици се представят най-добре в международните оценки на и тестове. Резултатите на Виетнам през 2012 г. от теста на  ОИСР за ученици от гимназията по математика, природни науки и четене, наречен PISA, са показали, че 15-годишните деца са се представили на същото ниво като тези в Германия, въпреки че Виетнам е много по-бедна държава. Между 2009 г. и 2015 г. в Перу е отчетен най-големият ръст на образователните резултатите именно поради съгласувани политически действия. В няколко страни (като Либерия, Папуа-Нова Гвинея и Тонга) способностиет за четене в начален курс са се подобрили съществено в рамките на много кратко време, поради конкретни мерки, извлечени от доказателства в практиката. "Единственият начин да постигнем напредък е да "открием истината от фактите". Ако го направим, фактите, свързани с обучението ще разкрият болезнена истина. За твърде много деца, ходенето на училище не означава познания", каза главният икономист на Световната банка Пол Ромер. Основавайки се на доказателства и съвети, събрани по време на обширни консултации в 20 държави, с правителства, изследователски организации, организации на гражданското общество и частния сектор, докладът предлага три политически препоръки: Първо, оценявайте обучението, за да се превърне в измерима цел. Само половината от всички развиващи се страни имат показатели за измерване на обучението в края на началното и средното училище. Добре изготвените оценки на учениците могат да помогнат на учителите да ръководят учениците, да подобрят управлението на системата и да насочат вниманието на обществото към обучението. Тези мерки могат да предоставят възможност за избор на национални политики, да проследят напредъка и да насочат вниманието към децата, които изостават. Второ, нека училищата работят за всички деца. Създайте равнопоставени условия, като намалите застоя и насърчавате развитието на мозъка чрез ранно стимулиране и хранене, така че децата да започнат училище в готовност за учене. Привличайте благородни хора за учители и поддържайте мотивацията им специални обучения дори и от наставници. Внедрявайте технологии, които да помагат на учителите да преподават на нивото на учениците и да засилват училищното ръководство, включително това на директорите. Трето, мобилизирайте всеки, който има интерес към обучението. Използвайте информация и данни, за да мобилизирате гражданите, да увеличите отчетността и да създадете политическа воля за реформа в образованието. Включете заинтересованите страни, включително бизнес-общността, във всички етапи на образователната реформа от проектирането до изпълнението. "Развиващите се страни са далеч от мястото, където трябва да бъдат в обучението. Много от тях не инвестират достатъчно финансови ресурси и повечето от тях трябва да инвестират по-ефективно. Но това не е само въпрос на пари; страните трябва да инвестират и в капацитета на хората и институциите, натоварени със задачата да образоват децата ни", каза Хайме Сааведра, бивш перуански министър на образованието и настоящ старши директор по образованието на Световната банка. "Реформата в образованието е спешно необходима и изисква устойчивост, както и сплотяване около политиките от страна на правителство, медии, предприемачи, учители, родители и ученици. Всички те трябва да ценят знанията и да изискват по-добро обучение."  
Banca Mondială lansează un avertisment cu privire la „criza educaţională“ manifestată la nivel global
Raportul privind Dezvoltarea Mondială în 2018 îndeamnă la realizarea unor evaluări mai ample şi la luarea de măsuri pe bază de dovezi WASHINGTON, 26 septembrie 2017 – Milioane de elevi şi studenţi din diverse ţări cu venituri scăzute şi medii se confruntă cu perspectiva pierderii unor oportunităţi şi a obţinerii ulterioare a unor salarii mai scăzute deoarece unităţile de învăţământ primar şi secundar nu le oferă educaţia necesară pentru a reuşi în viaţă. Avertizând cu privire la „criza educaţională“ manifestată la nivel global, într-un nou raport al Băncii Mondiale se afirmă că şcolarizarea lipsită de transmiterea de cunoştinţe nu constituie decât o oportunitate de dezvoltare irosită, dar şi o mare nedreptate faţă de copii şi faţă de tinerii din toată lumea. Raportul privind Dezvoltarea Mondială în 2018: cum să învăţăm să îndeplinim făgăduinţa educaţiei (World Development Report 2018: ‘Learning to Realize Education’s Promise’) explică faptul că, în lipsa învăţării, educaţia nu-şi va putea respecta promisiunea de a contribui la eradicarea sărăciei extreme şi de a crea oportunităţi comune şi prosperitate comună pentru toată lumea. Chiar şi după mai mulţi ani petrecuţi pe băncile şcolii, milioane de copii nu au capacitatea de a citi, de a scrie sau de a efectua operaţiuni matematice elementare. Criza educaţională amplifică diferenţele sociale, în loc să le micşoreze. Elevii şi studenţii care sunt deja dezavantajaţi de sărăcie, conflicte, gen sau diverse disabilităţi ajung la vârsta adultă fără a fi înzestraţi măcar cu cele mai elementare aptitudini.  „Criza educaţională este o criză de natură morală şi economică“, a declarat Preşedintele Grupului Băncii Mondiale, Jim Yong Kim. „Atunci când este realizat bine, actul educaţional promite tinerilor un loc de muncă, câştiguri mai bune, sănătate, precum şi o viaţă lipsită de sărăcie. Pentru comunităţi, educaţia stimulează inovaţia, consolidează instituţiile şi susţine coeziunea socială. Însă toate aceste beneficii depind de învăţare, iar şcolarizarea fără transmiterea unor cunoştinţe nu constituie decât o oportunitate irosită. Mai mult decât atât, constituie o mare nedreptate: copiii cărora societatea le face cea mai mare nedreptate sunt exact aceia care au cea mai mare nevoie de o educaţie bună pentru a putea reuşi în viaţă“. Raportul recomandă măsuri de politici publice concrete pentru a ajuta ţările aflate în curs de dezvoltare să soluţioneze această criză educaţională profundă în zonele unde nevoia de educaţie este mai profundă, utilizându-se dovezi privitoare la ceea ce funcţionează şi la ceea nu funcţionează pentru a ghida procesul educaţional din domeniul învăţământului; şi mobilizarea unei puternice mişcări sociale menită să facă presiuni pentru inducerea unor schimbări în educaţie de natură să promoveze „educaţia pentru toţi“. Conform raportului citat, în momentul în care o serie de elevi de clasa a III-a din Kenya, Tanzania, şi Uganda au trebuit recent să citească o propoziţie de genul „Numele câinelui este Puppy“ în limbile engleză sau Kiswahili, trei sferturi din aceştia nu au înţeles despre ce era vorba în propoziţie. În India rurală, aproape trei sferturi dintre elevii de clasa a III-a nu au putut rezolva o scădere de genul “46 – 17”, iar dintre copiii de până la clasa a V-a, jumătate n-au putut realiza această operaţie matematică. Deşi aptitudinile adolescenţilor brazilieni cu vârsta de aproximativ 15 ani s-au îmbunătăţit, dacă se păstrează actualul ritm de îmbunătăţire, nu vor putea ajunge la punctajul mediu din ţările bogate în următorii 75 de ani. La abilitatea de a citi, ar fi necesari 263 de ani pentru a ajunge la punctajul ţărilor bogate. Aceste statistici nu au în vedere cei 260 de milioane de copii care, din cauza unor conflicte, a discriminărilor, a disabilităţilor şi a altor obstacole, nu sunt înscrişi la şcoli primare sau secundare. Deşi nu toate ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu aceste diferenţe educaţionale extreme, multe sunt departe de nivelul pe care şi-ar dori să-l atingă. Evaluări importante realizate la nivel internaţional cu privire la nivelul de alfabetizare și competențe numerice evidenţiază faptul că elevul sau studentul mediu dintr-o ţară săracă înregistrează o performanţă mai slabă cu 95% decât omologul său dintr-o ţară cu venituri mari, ceea ce înseamnă că într-o astfel de ţară mai bogată un astfel de elev sau student ar putea beneficia de un plan de măsuri remediale. Mulţi elevi şi studenţi cu rezultate foarte bune, aflaţi în ţări cu venituri medii, tineri şi tinere care se află în sfertul fruntaş al generaţiei lor, s-ar situa pe ultimele locuri ale clasamentelor unor ţări mai bogate. Raportul, întocmit de o echipă condusă de economiştii principali ai Băncii Mondiale, Deon Filmer şi Halsey Rogers, identifică acei factori care determină aceste probleme educaţionale; este vorba nu doar de modurile în care pedagogia şi învăţarea sunt disipate în prea multe şcoli, dar şi de forţele politice mai profunde care fac astfel ca aceste probleme să persiste. Este posibilă înregistrarea unui progres semnificativ Raportul mai observă şi faptul că atunci când ţările şi conducătorii acestora fac din „educaţia pentru toţi“ o prioritate naţională, standardele educaţionale se pot îmbunătăţi în mod spectaculos. De exemplu, dintr-o ţară devastată de război, cu un nivel al alfabetizării foarte scăzut constatat în anii 1950, Coreea de Sud ajunsese până în 1995 la nivelul la care toţi copii erau înscrişi într-o formă de învăţământ de calitate înaltă (până la nivelul secundar), elevii şi studenţii din această ţară înregistrând cele mai înalte niveluri de performanţă în evaluările educaţionale internaţionale. Rezultatele obținute în Vietnam, în 2012, la PISA, un test OECD dedicat liceenilor, cu probe la matematică, ştiinţe şi citit, au evidenţiat faptul că elevii de 15 ani din această ţară au avut un nivel similar cu cel al colegilor lor din Germania, chiar dacă Vietnam este o ţară mult mai săracă. În perioada 2009-2015, Peru a înregistrat una dintre creşterile cele mai rapide din punctul de vedere al rezultatelor la învăţătură, datorită măsurilor de politici publice concertate. În mai multe ţări (cum ar fi Liberia, Papua Noua Guinee şi Tonga), s-a îmbunătăţit substanţial şi într-un termen foarte redus capacitatea de a citi a copiilor din clasele mici, datorită unor eforturi bine direcţionate bazate pe dovezi. “Singura modalitate de a înregistra progrese este să „identificăm adevărul pe baza informaţiilor existente“. Dacă ştim să le interpretăm, informaţiile ne relevă un adevăr dureros. Pentru prea mulţi copii, şcoala nu înseamnă neapărat învăţare“,  a declarat  Paul Romer, Economist-şef al Băncii Mondiale. Pe baza dovezilor şi a îndrumărilor colectate în cadrul celor 20 de consultări extinse realizate în 20 de ţări cu reprezentanţi ai guvernelor, ai organizaţiilor de dezvoltare şi cercetare, ai organizaţiilor societăţii civile şi ai sectorului privat, raportul oferă trei recomandări de politici publice: 1. Învăţarea trebuie evaluată, astfel încât să se transforme într-un obiectiv cuantificabil. Numai jumătate dintre toate ţările aflate în curs de dezvoltare au un sistem de determinare a nivelului de învăţare la sfârşitul ciclului primar şi al ciclului secundar inferior de învăţământ. Sistemele de evaluare a elevilor bine concepute pot ajuta cadrele didactice să-şi îndrume elevii, să îmbunătăţească managementul sistemic şi să concentreze atenţia societăţii asupra învăţământului. Aceste măsuri pot fi utilizate ca fundament pentru exercitarea unor opţiuni de politici naţionale, pentru a urmări progresul înregistrat şi pentru a trage un semnal de alarmă asupra copiilor care rămân în urmă. 2. Şcolile trebuie să fie adaptate necesităţilor tuturor copiilor. Crearea unui nivel de manifestare comun, prin reducerea gradului de subdezvoltare şi prin promovarea dezvoltării cerebrale cu ajutorul unei nutriţii de calitate începând de la cele mai mici vârste şi prin stimularea copiilor, astfel încât aceştia să fie pregătiţi pentru studiu la începerea şcolii. Atragerea unor persoane dedicate în învăţământ şi menţinerea nivelului de motivaţie al acestora prin adaptarea activităţilor de formare a cadrelor didactice care să fie susţinute şi prin activităţi de mentorat. Utilizarea unor tehnologii care să ajute cadrele didactice să predea adaptându-se la nivelul elevilor, consolidând nivelul de management al unităţii de învăţământ, inclusiv al directorilor. 3. Mobilizarea tuturor celor care au interes faţă de domeniul învăţământului Trebuie utilizate informaţii şi măsurători pentru a mobiliza cetăţenii, pentru a spori nivelul de responsabilizare şi pentru a crea voinţa politică necesară susţinerii reformei în învățământ. Implicarea factorilor interesaţi, inclusiv comunitatea de afaceri, în toate etapele reformei educaţionale, de la momentul elaborării, până în etapa implementării. “Ţările în curs de dezvoltare sunt departe de nivelul la care ar trebui să fie din punctul de vedere al învăţării. Multe dintre ele nu investesc destule resurse financiare şi majoritatea au nevoie să investească mai eficient. Însă nu este vorba doar de bani; ţările trebuie să investească şi în capacitatea oamenilor şi instituţiilor care au sarcina educării copiilor noştri”, a declarat Jaime Saavedra, fostul ministru al educaţiei din Peru, în prezent Senior Director for Education în cadrul Băncii Mondiale. „Reforma educaţională este necesară urgent şi necesită perseverenţă, precum şi armonizarea politicilor la nivelul guvernului, al presei, întreprinzătorilor, cadrelor didactice, părinţilor, elevilor şi studenţilor“. Toţi aceşti actori trebuie să înţeleagă importanţa unui învăţământ mai bun şi să şi ceară promovarea acestuia“.
Constanța: promisiunea unui oraş-port la Marea Neagră mai competitiv
Autor: David Sislen, Manager de Unitate, Departamentul Dezvoltare Urbană Constanța este al doilea mare centru urban funcţional al României, după Bucureşti. Este unul dintre principalele motoare de creştere ale României şi unul dintre cele mai dinamice oraşe ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, Constanța se confruntă şi cu o serie întreagă de provocări. Deşi traiectoria de creştere a acestui oraş a fost impresionantă, aceasta a fost susţinută în principal de doar doi angajatori: Rafinăria Petromidia de la Năvodari şi Portul Constanța. În ciuda amplasamentului strategic şi a infrastructurii destul de bune, Constanța nu a reuşit să atragă niciun investitor major în ultimii ani. Din punctul de vedere al salariului mediu, se situează abia pe locul 11 în rândul celor 41 de oraşe mari din ţară. Mai mult decât atât, populaţia Zonei Funcţionale Constanţa (ZUF) a scăzut cu 5% în perioada 2001-2011 – de la aproximativ 575.000 la aproximativ 545.000. Primăria a reuşit să atragă mai puţini oameni decât alte oraşe mai dinamice, cum ar fi Cluj, Timișoara sau Iași. La Constanța există un potenţial nevalorificat care ar putea atrage atât investitori, cât şi noi locuitori. Pentru a putea valorifica acest potenţial, primăria din Constanța a solicitat Băncii Mondiale asistență tehnică menită să transforme Constanța într-un oraş mai competitiv, mai eficient şi mai smart. Pentru a veni în sprijinul acestui obiectiv, a fost semnat la Constanţa în data de 09 octombrie 2017 un Acord de Servicii de Asistenţă Tehnică, accentul punându-se pe trei componente majore: consolidarea capacităţii de planificare şi management al investiţiilor de capital; îmbunătăţirea capacităţii de management al activelor municipale şi de regenerare urbană; şi îmbunătăţirea competitivităţii zonei metropolitane.  O provocare semnificativă pentru Constanţa o constituie planificarea, prioritizarea, structurarea şi implementarea eficientă a investiţiilor de capital cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi de susţinere a creşterii economice şi a performanței. Pentru a aborda toate aceste probleme, Banca Mondială colaborează cu guvernul pentru a furniza asistenţă pentru înfiinţarea unei unități de implementare care să prioritizeze şi să îmbunătăţească modul în care sunt puse în aplicare proiectele, pentru a sprijini procesul de elaborare a unui program de investiţii cuprinzător şi multianual şi pentru a susţine „sănătatea financiară“ a municipiului Constanța. Municipiul Constanţa poate beneficia, de asemenea, de o oportunitate unică de a valorifica baza existentă de bunuri, realizând anumite investiţii catalizatoare în regenerarea urbană pentru a debloca anumite oportunităţi de dezvoltare. Pentru a îndeplini aceste obiective, accentul trebuie să se pună pe utilizarea mai eficientă a bunurilor subutilizate, elaborându-se un Plan de Integrare Spaţială pentru municipiul Constanța, extinzând şi repetând bunele practici de dezvoltare urbană şi elaborând şi o strategie de reabilitare a cartierelor. Pentru demersurile de valorificare a potenţialului unui astfel de oraş, competitivitatea are o importanţă-cheie. Prin urmare, Banca Mondială ajută Constanţa să devină mai competitivă prin dezvoltarea unui profil de competitivitate pentru Zona Metropolitană Constanţa, evaluând performanțele comerciale pentru a îmbunătăţi potenţialul de export al oraşului şi sprijinind eforturile autorităţilor locale de a promova şi de a facilita investiţiile. Acordul de Asistenţă tehnică încheiat pentru susţinerea dezvoltării urbane a Constanței reprezintă o continuare firească a activităţii de asistență tehnică realizată de către Banca Mondială în România. Această activitate se concentrează pe aspectele-cheie aferente efortului de susţinere a implementării recomandărilor anterioare privitoare la o dezvoltare urbană durabilă. Unicitatea acestui angajament constă în aceea că merge dincolo de „ce“ şi oferă un real sprijin de ordin practic în procesul de implementare, care se leagă de acel „cum“, adică de încercarea de a înţelege modul în care un oraş poate atrage mai bine şi poate reţine acele oportunităţi care stimulează creşterea. O altă caracteristică unică a acestui RAS este faptul că este finanţat integral de la bugetul Primăriei Constanța, subliniindu-se în acest fel angajamentul primăriei de a realiza îmbunătăţiri semnificative. Acest RAS reprezintă unul dintre puţinele proiecte de asistenţă tehnică semnat direct cu o autoritate locală, care poate constitui un model pentru alte acorduri similare semnate în România şi în alte ţări.
Constanța: The Promise of a More Competitive Black Sea Port Town
Authored by: David Sislen, Practice Manager, Urban, Rural & Social Development Department at the World Bank Constanța is the second largest functional urban area in Romania after the capital, Bucharest. It is one of Romania’s main economic engines of growth and one of the most dynamic cities in the European Union. However, Constanța has its own share of challenges. While the city’s growth trajectory has been impressive, much of it has been sustained by just two employers: the Petromidia Refinery in Năvodari and the Constanța Port. Despite its strategic location - and despite having relatively good infrastructure - Constanța has not managed to attract any major investors in recent years. It ranks just 11th among the 41 largest cities in the country, in terms of average salary. Moreover, the population of the Constanța Functional Urban Area (FUA) decreased by 5% between 2001 and 2011 – from around 575,000 to around 545,000. The city managed to attract less people than other dynamic cities, such as Cluj, Timișoara, or Iași. Acknowledging that there is untapped potential to make the city more attractive to investors and potential residents, the Municipality of Constanța asked the World Bank to provide technical assistance designed to make the city smarter, more competitive, and more efficient. To support this objective, a Reimbursable Advisory Service (RAS) agreement - in essence a form of technical assistance support - was signed in Constanța on October 9, 2017, with a focus on three major components: strengthening capital investment planning and management; improving municipal asset management and urban regeneration and; enhancing the competitiveness of the metropolitan area.   A critical challenge in Constanta is effective planning, prioritization, design, and execution of capital investments aimed at improving the quality of life and boosting economic growth and performance. In order to address these issues, the World Bank is working with the government to provide assistance with the development of a delivery unit that will prioritize and improve project delivery, support the development of a comprehensive, multi-annual investment program, and boost the financial health of the Municipality of Constanța. The city of Constanta also has a unique opportunity to take greater advantage of its existing asset base by making catalytic investments in urban regeneration to unlock development opportunities. In order to achieve this, the country is focusing on bringing under-utilized assets into more productive use, developing an Integrated Spatial Plan for the Municipality of Constanța, expanding and replicating urban development best-practices,  and developing a strategy to rehabilitate neighborhoods. Competitiveness is key when looking to unlock the potential of this city. As such, the World Bank is helping the city become more competitive by developing a competitiveness profile for the Constanța Metropolitan Area, assessing the municipality’s trade performance in order to build its export potential, supporting the city’s efforts to promote and facilitate investments. The Constanța Urban Development RAS represents a natural continuation of the technical assistance work undertaken by the World Bank in Romania. This work focuses on key aspects of supporting the implementation of previous recommendations related to sustainable urban development. What is unique about this engagement is that it goes beyond the  „what” and provides practical implementation support related to the „how” – trying to understand how a city can better attract and retain opportunities that stimulate growth. Another unique component about this RAS is the fact that it is fully funded through the budget of the Municipality of Constanța, highlighting the commitment of the city bring about meaningful urban improvements. This RAS also represents one of the few technical asisstance projects signed directly with a sub-national authority, which may ultimately provide a blue-print for other similar, engagements in Romania and beyond.
Parteneriat cu primăria din Constanţa pentru promovarea viziunii unui oraş smart şi competitiv
CONSTANŢA, 9 octombrie 2017 — Biroul Băncii Mondiale din România şi primăria municipiului Constanţa au semnat astăzi un acord de servicii de asistenţă tehnică (RAS) pe baza căruia municipalitatea va fi sprijinită în vederea punerii în aplicare a bunelor practici internaţionale în domeniul dezvoltării urbane. Constanţa reprezintă un puternic motor de creştere în România. Amplasamentul său strategic şi infrastructura destul de bine dezvoltată au potenţialul de a atrage investiţii majore, însă valorificarea acestor avantaje va necesita planificarea, prioritizarea, structurarea şi implementarea investiţiilor de capital cu accent pe îmbunătăţirea calităţii vieţii şi pe susţinerea creşterii economice şi a performanței. „Parteneriatul nostru cu primăria din Constanţa constituie un exemplu bun al modului în care autorităţile şi-au asumat obiectivul de a regândi gradul de atractivitate al unei importante zone urbane”, a declarat dna Tatiana Proskuryakova, Manager de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria. „Valorificând experienţa noastră internaţională şi adaptând soluţii la necesităţile municipiului Constanţa, intenţionăm să sprijinim obiectivul acestui oraş de a deveni un important pol al comerţului şi investiţiilor în România. Sperăm că exemplul Constanţei va inspira şi alte oraşe din ţară să-şi regândească propria paradigmă de dezvoltare urbană“. Banca Mondială va furniza asistență tehnică municipalităţii Constanţa pe o perioadă de trei ani. Obiectivul acestui sprijin este acela de a transforma Constanţa într-o destinaţie mai atractivă, mai competitivă şi mai smart pentru investitori şi pentru localnici. „Constanța se angajează să abordeze de o manieră integrată dezvoltarea urbană funcțională și atragerea de investiții”, a declarat dl. Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa. „Constanța este una dintre puținele zone urbane din lume care lucrează direct cu Banca Mondială. Prin accesarea acestei asistențe tehnice personalizate, orașul are oportunitatea unică de a fructifica potențialul de care dispune în scopul de a deveni mai competitiv și mai atractiv pentru oameni, afaceri și turism". Banca Mondială va oferi asistenţă pe trei piloni principali: Consolidarea capacităţii de planificare şi management al investiţiilor, cu accent pe sprijinirea îmbunătăţirii proceselor de planificare şi implementare a proiectelor, îmbunătăţirea gradului de sustenabilitate financiară a municipalităţii şi elaborarea unui program de investiţii multianual; Îmbunătăţirea capacităţii de management al activelor municipale şi de regenerare urbană, prin identificarea unor bunuri neutilizate la adevăratul lor potenţial şi care ar putea fi valorificate mai bine în vederea susţinerii obiectivelor de politici publice pe care şi le propune primăria. În plus, va fi acordat sprijin şi pentru adoptarea bunelor practici internaţionale pentru dezvoltarea urbană a oraşului, precum şi pentru abordarea activităţilor de reabilitare a cartierelor cu arhitectură veche. Sporirea gradului de competitivitate a zonei metropolitane, cu accent pe dezvoltarea unui profil de competitivitate în Zona Metropolitană Constanţa, evaluându-se performanța comercială a municipiului şi capacitatea acestuia de a-şi valorifica potenţialul de export şi sprijinirea eforturilor primăriei de promovare şi facilitare a investiţiilor. Banca Mondială şi-a deschis biroul în România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat finanţări în valoare de peste 13,6 miliarde USD, reprezentând împrumuturi, garanții şi granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei româneşti. Portofoliul curent al Băncii include împrumuturi pentru investiţii, activităţi analitice şi asistență tehnică pentru sprijinirea priorităţilor de reformă ale României. În anul 2016, Grupul Băncii Mondiale şi România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu pe calea sprijinirii măsurilor de reducere a sărăciei şi de dezvoltare durabilă. 
A Partnership with Constanţa to Advance the Vision of a Smart and Competitive City
CONSTANŢA, October 9, 2017 - The representatives of the World Bank Office in Romania and the city of Constanţa signed today a reimbursable service agreement (RAS) – a form of technical assistance - to support the municipality in the implementation of international best practices in urban development. Constanţa is an important engine of growth in Romania. Its strategic location and relatively good infrastructure have the potential to attract major investments, but capitalizing on its advantages will require effective planning, prioritization, design and execution of capital investments with a focus on improving the quality of life, and boosting economic growth and performance. “Our partnership with the city of Constanţa is a great example of local ownership and leadership in pressing forward with the goal of rethinking the atttractiveness of an important urban area”, said Tatiana Proskuryakova, World Bank Country Manager for Romania and Hungary. “By bringing in international expertise and tailoring solutions to Constanţa’s needs we aim to support the city’s goal of becoming an important trade and investment pole in Romania. We are hoping that Constanţa’s example can inspire other cities across the country in rethinking their urban development paradigm.” The World Bank will provide technical assistance to the municipality of Constanţa over a period of three years. The focus of this support will be to make Constanţa a smarter, more attractive and more competitive destination for investors and potential residents. “Constanta is committed to approach in an integrated manner the need for investment attraction and functional urban development”, said Decebal Făgădău, Mayor of the Municipality of Constanta. “Constanta is among only a few urban areas in the world to work directly with the World Bank. By accessing tailored technical assistance solutions, the city has a unique opportunity to capitalize on its potential to become more competitive and more attractive for people, businesses and tourism.” World Bank support will target three main areas: Strengthening capital investment planning and management with a focus on supporting improvements in project planning and delivery, financial health of the municipality, and development of a multi-annual investment program; Improving municipal asset management and urban regeneration by identifying underutilized assets that could be repositioned to advance the city’s policy goals. In addition, support will be provided in the adoption of international best practices in urban development, as well as in addressing the rehabilitation of old-style neighborhoods; Enhancing the competitiveness of the metropolitan area with a focus on developing a competitiveness profile for the Constanţa Metropolitan area, assessing the municipality’s trade performance to build its export potential and supporting the city’s efforts to promote and facilitate investments. The World Bank opened its office in Romania in 1991. Since then, the Bank has provided over US$13.6 billion in loans, guarantees and grants in all sectors of the Romanian economy. The Bank’s current portfolio includes investment lending, analytical work, and technical assistance to support Romania’s reform priorities. In 2016, the World Bank Group and Romania celebrated 25 years of continued partnership in supporting poverty reduction and inclusive growth. 
Ведение бизнеса: города в Болгарии, Венгрии и Румынии демонстрируют неоднородные результаты
СОФИЯ, 13 июля 2017 г. – В новом докладе Группы Всемирного банка отмечается, что малые города в Болгарии и Венгрии, конкурирующие со столицами своих стран - Софией и Будапештом – предлагают более привлекательные условия для ведения бизнеса.   При этом столица Румынии, Бухарест, обгоняет своих менее крупных «коллег» практически по всем измеряемым показателям, эффективно реагируя на гораздо более высокий спрос на услуги для бизнеса, подчеркивается в опубликованном сегодня докладе «Ведение бизнеса в Европейском союзе в 2017 году: Болгария, Венгрия и Румыния». Авторы доклада анализируют нормативную базу в сфере бизнеса, которая влияет на положение отечественных субъектов малого и среднего предпринимательства в пяти областях, измеряемых в рамках обследования «Ведение бизнеса»: создание предприятий, получение разрешений на строительство, подключение к системе электроснабжения, регистрация собственности и обеспечение исполнения контрактов. Обследованием были охвачены 22 города: Бургас, Плевен, Пловдив, Русе, София и Варна в Болгарии, Будапешт, Дебрецен, Дьор, Мишкольц, Печ, Сегед и Секешфехервар в Венгрии и Брашов, Бухарест, Клуж-Напока, Констанца, Крайова, Яссы, Орадь, Плоешти и Тимишоара в Румынии. «Нормативные положения, регламентирующие лицензирование предпринимательской деятельности, осуществление сделок с недвижимостью или предоставление базовых коммунальных услуг – это основополагающие элементы, которыми определяется, будет ли экономика успешно функционировать.  Как видно из доклада, грамотное регулирование предпринимательской деятельности требует согласованных действий лиц, ответственных за выработку и за реализацию политики на общенациональном и муниципальном уровнях, которые позволяли бы улучшать условия для ведения бизнеса», заявил Аруп Банержди, региональный директор Группы Всемирного банка по Европейскому союзу.  Вот некоторые основные результаты, представленные в докладе:В Болгарии Русе занимает лидирующие позиции в части регистрации собственности и обеспечения исполнения контрактов, Бургас – подключения к системе электроснабжения; при этом Варна выделяется благодаря эффективному регулированию бизнеса.  В Софии быстрее всего выдают разрешения на строительство, однако столица отстаёт по таким показателям, как создание предприятий, регистрация собственности и обеспечение исполнения контрактов.  В Венгрии Дебрецен впереди благодаря действенным механизмам обеспечения исполнения контрактов и регистрации собственности, Сегед лидирует в части подключения к системе электроснабжения, Печ – получения разрешений на строительство; при этом Будапешт отстаёт по большинству показателей. В совокупности венгерские города показывают хорошие результаты в большинстве областей за исключением создания предприятий: сопряжённые с этим затраты почти вдвое превышают средний показатель по ЕС, а требования к минимальному размеру оплаченного капитала – самые высокие во всём объединении.В Румынии лидером в области подключения к системе электроснабжения выступают Яссы; Крайова демонстрирует хорошие результаты в части получения разрешений на строительство, Тимишоара – в обеспечении исполнения контрактов, Орадь отличается более высоким качеством управления земельными участками. Бухарест имеет в целом хорошие показатели по большинству направлений.   Ни один из городов не добился блестящих результатов сразу по всем пяти показателям, которые отражены в докладе; при этом большинство городов показывают результаты мирового уровня по крайней мере по одному из них. Для реформаторов такие итоги служат примерами реального передового опыта, который можно тиражировать. Так, Дебрецен, Мишкольц и Секешфехервар – лучшие в ЕС в части обеспечения исполнения контрактов. Самые заметные различия в результатах внутри стран наблюдаются в областях, где местные органы власти имеют наибольшую свободу действий в части разработки и применения нормативных положений, - таких как получение разрешений на строительство, подключение к системе электроснабжения и обеспечение исполнения контрактов. Согласно докладу, во всех трёх странах общим слабым местом является подключение к системе электроснабжения. Даже в Яссах (Румыния), где подключиться можно быстрее, чем в любом из 22 городов, вошедших в сравнительный анализ, этот вопрос решается на три месяца дольше, чем в среднем по ЕС (90 дней). Самый значительный разброс показателей внутри страны отмечается в Болгарии и Румынии. Так, в Болгарии процесс подключения к системе электроснабжения в Софии идёт на месяц дольше, чем в Бургасе, а в Румынии продолжительность рассмотрения и удовлетворения хозяйственного иска в Брашове почти на восемь месяцев дольше, чем в Тимишоаре. «Такой разрыв в результатах между городами в каждой из стран говорит о том, что лица, ответственные за выработку политики на местном и национальном уровне, могут многое взять из опыта друг друга, и это позволит повысить их относительную конкурентоспособность не только внутри страны, но и на мировом уровне», отметила Мьерта Капауль, руководитель программы «Ведение бизнеса» на субнациональном уровне во Всемирном банке. «Ведение бизнеса в Европейском союзе» - серия субнациональных докладов, которые подготовлены Группой Всемирного Банка по просьбе Европейской Комиссии и с использованием её финансовых средств. Выход второго издания, которым будут охвачены 25 городов в Хорватии, Чешской Республике, Португалии и Республике Словакия, запланирован на 2018 год.   При работе в Болгарии, Венгрии и Румынии применяется та же методология, что и при подготовке глобального доклада «Ведение бизнеса», который ежегодно публикуется Группой Всемирного банка.  
Reimbursable Advisory Services in Romania
Examples of advisory and analytic services: (a) economic and sector work, (b) technical assistance, (c) impact evaluation studies, (d) research services, (e) external training, and (f) workshops and conferences. Through the application of the appropriate safeguards and risk management, the World Bank may provide technical assistance for project-related preparation and implementation support services – except for advice directly related to engineering or final design. Types of Clients: (a) governments and government institutions of member countries, including  “graduates” ; (b) subnational governments; (c) state-owned enterprises; (d) non-governmental organizations and other not-for-profit organizations (such as chambers of commerce); (e) multilateral institutions, including development banks and regional organizations. The Bank does not provide RAS to commercial entities. Costs: The costs of RAS vary from one agreement to another and are calculated using the World Bank’s standard pricing methodology that ensures the recovery of all direct and other related costs (i.e. salary and associated benefits, travel, and subsistence, support services, translation etc.) with a zero-profit margin in line with the World Bank’s mandate.
World Bank warns of 'learning crisis' in global education
World Development Report 2018 calls for greater measurement, action on evidence WASHINGTON, September 26, 2017 – Millions of young students in low and middle-income countries face the prospect of lost opportunity and lower wages in later life because their primary and secondary schools are failing to educate them to succeed in life. Warning of ‘a learning crisis’ in global education, a new Bank report said schooling without learning was not just a wasted development opportunity, but also a great injustice to children and young people worldwide. The World Development Report 2018: ‘Learning to Realize Education’s Promise’ argues that without learning, education will fail to deliver on its promise to eliminate extreme poverty and create shared opportunity and prosperity for all. Even after several years in school, millions of children cannot read, write or do basic math. This learning crisis is widening social gaps instead of narrowing them. Young students who are already disadvantaged by poverty, conflict, gender or disability reach young adulthood without even the most basic life skills.  “This learning crisis is a moral and economic crisis,” World Bank Group President Jim Yong Kim said. “When delivered well, education promises young people employment, better earnings, good health, and a life without poverty. For communities, education spurs innovation, strengthens institutions, and fosters social cohesion. But these benefits depend on learning, and schooling without learning is a wasted opportunity. More than that, it’s a great injustice: the children whom societies fail the most are the ones who are most in need of a good education to succeed in life.” Download the World Development Report 2018: Learning to Realize Education's Promise. The report recommends concrete policy steps to help developing countries resolve this dire learning crisis in the areas of stronger learning assessments, using evidence of what works and what doesn’t to guide education decision-making; and mobilizing a strong social movement to push for education changes that champion ‘learning for all.’ According to the report, when third grade students in Kenya, Tanzania, and Uganda were asked recently to read a sentence such as “The name of the dog is Puppy” in English or Kiswahili, three-quarters did not understand what it said. In rural India, nearly three-quarters of students in grade 3 could not solve a two-digit subtraction such as “46 – 17”—and by grade 5, half still could not do so. Although the skills of Brazilian 15-year-olds have improved, at their current rate of improvement they will not reach the rich-country average score in math for 75 years. In reading, it will take 263 years. These statistics do not account for 260 million children who, for reasons of conflict, discrimination, disability, and other obstacles, are not enrolled in primary or secondary school. While not all developing countries suffer from such extreme learning gaps, many fall far short of levels they aspire to. Leading international assessments on literacy and numeracy show that the average student in poor countries performs worse than 95 percent of the students in high-income countries—meaning such a student would be singled out for remedial attention in a class in those countries. Many high-performing students in middle-income countries—young men and women who achieve in the top quarter of their groups—would rank in the bottom quarter in a wealthier country. The report, written by a team directed by World Bank Lead Economists, Deon Filmer and Halsey Rogers, identifies what drives these learning shortfalls—not only the ways in which teaching and learning breaks down in too many schools, but also the deeper political forces that cause these problems to persist. Significant progress is possible   The report notes that when countries and their leaders make “learning for all” a national priority, education standards can improve dramatically. For example, from a war-torn country with very low literacy rates in the 1950s, South Korea achieved universal enrollment by 1995 in high-quality education through secondary school—its young people performed at the highest levels on international learning assessments. Vietnam’s 2012 results from an OECD test for high school students in math, science, and reading called PISA, showed that its 15-year-olds performed at the same level as those in Germany—even though Vietnam is a much poorer country. Between 2009 and 2015, Peru achieved some of the fastest growth in overall learning outcomes—due to concerted policy action. In several countries (such as Liberia, Papua New Guinea, and Tonga) early grade reading improved substantially within a very short time, due to focused efforts based on evidence. “The only way to make progress is to ‘find truth from facts.’ If we let them, the facts about education reveal a painful truth. For too many children, schooling does not mean learning,” said World Bank Chief Economist, Paul Romer. Relying on evidence and advice gathered during extensive consultations in 20 countries, with governments, development and research organizations, CSOs, and the private sector, the report offers three policy recommendations: First, assess learning, so it can become a measurable goal. Only half of all developing countries have metrics to measure learning at the end of primary and lower secondary school. Well-designed student assessments can help teachers guide students, improve system management, and focus society’s attention on learning. These measures can inform national policy choices, track progress, and shine a spotlight on children who are being left behind. Second, make schools work for all children. Level the playing field by reducing stunting and promoting brain development through early nutrition and stimulation so children start school ready to learn. Attract great people into teaching and keep them motivated by tailoring teacher training that is reinforced by mentors. Deploy technologies that help teachers teach to the level of the student, and strengthen school management, including principals. Third, mobilize everyone who has a stake in learning.   Use information and metrics to mobilize citizens, increase accountability, and create political will for education reform. Involve stakeholders, including the business community, in all stages of education reform, from design to implementation. “Developing countries are far from where they should be on learning. Many do not invest enough financial resources and most need to invest more efficiently. But it is not only a matter of money; countries need to also invest in the capacity of the people and institutions tasked with educating our children,” said Jaime Saavedra, a former Peruvian Education Minister, and now the World Bank’s Senior Director for Education. “Education reform is urgently needed and requires persistence as well as the political alignment of government, media, entrepreneurs, teachers, parents, and students. They all have to value and demand better learning.”
Post Selected Items to:

Showing 10 items of about 3700

home  •   advertising  •   terms of service  •   privacy  •   about us  •   contact us  •   press release design by Popshop •   © 1999-2017 NewsKnowledge